album Cluj
acasă editură fotografie artă film patrimoniu noutăţi servicii magazin referinţe contact
      
album
   
 
     
album Cluj  

Clujul în 12 dimensiuni – autor: Octavian Bortoş – Proiect editorial finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, după etapa a II-a de concurs, secţiunea Carte, 2014

Volumul apare cu prilejul aniversării a 1890 de ani de la naşterea municipiului Napoca (Municipium Aelium Hadrianum Napocense), în anul 124 d.Hr.

 

Scurtă prezentare

Sub titlul „Clujul în 12 dimensiuni”, albumul-ghid consacrat municipiului Cluj-Napoca reuneşte în paginile sale trăsături definitorii ale urbei, culese din istoria, cultura şi civilizaţia aşezării, din economia şi viaţa de zi cu zi intersectate aici. Complexitatea şi armonia subiectului, dinamismul şi rafinamentul prezentării grafice şi fotografice fac din această lucrare o remarcabilă oglindă a oraşului, în dimensiunile sale estetice, o carte de vizită a tuturor clujenilor şi o mult aşteptată colecţie de „bijuterii” destinată turiştilor din ţară şi străinătate, mediului academic şi de afaceri, precum şi iubitorilor de frumos.

Lucrarea se dezvoltă pe 12 zone de interes, fiecăreia revenindu-i un capitol, şi este editată în limbile română, maghiară, germană şi engleză.

Albumul-ghid debutează cu o hartă a oraşului, pe care sunt marcate obiectivele prezentate în imagini.

Volumul apare în ediţie de lux, cuprinde 232 de pagini color, are format finit închis 238 x 298 mm, copertă tare cu scoarţe de 3 mm şi supracopertă.

Familiarizaţi-vă cu noul album al Clujului, accesând imaginile sau capitolele de mai jos.

     
     
album Cluj  

I. Argumente istorice

Mozaic etnic, cultural şi religios înjghebat la poalele Feleacului, pe firul Someşului Mic, depozitar a numeroase vestigii, monumente, opere de artă, toponime grăitoare şi structuri lingvistice stratificate aici preţ de milenii, Clujul îşi defineşte configuraţia, personalitatea şi apartenenţa sa istorică la cultura şi civilizaţia central şi vest-europeană. În acest melanj, bisericile răsăritene de rit bizantin au împletit o puternică influenţă orientală, consolidată în secolul XX – începutul secolului XXI. În amonte de străvechea aşezare Napuka (Νάπουκα) dacică, menţionată de geograful grec Claudius Ptolemeu drept o importantă aşezare în vestul Daciei, romanii au ridicat anticul municipiu Napoca (124 d.Hr.), devenit colonie. În Evul Mediu, aşezarea a fost numită Castrum Clus, din latinescul „clusus”, adică „închis”, ...

     
     
     
albumul Clujului

II. Capitală multiculturală

Ce poate fi mai plăcut spiritului universal decât a explora, a decanta şi a savura la nesfârşit chintesenţa creaţiei umane, în multitudinea limbajelor sale culturale? Spre liniştea şi pacea fiecăruia, printre roadele acestei desfătări am putea culege întâi de toate comunicarea, apoi diversitatea, toleranţa, pluralismul şi respectul faţă de valori, totdeauna complementare.

Încă din faşă, oraşul de pe Samus (denumirea daco-getică a Someşului Mic) a fost sortit multiculturalismului, ca urmare a intersectării şi convieţuirii pe cele două maluri a multor neamuri, cu graiuri, tradiţii, credinţe şi divinităţi felurite, dar cu aspiraţii fireşti asemănătoare. O configuraţie ...

     
     
     
albumul Clujului  

III. Transylvania Business Center

Din perspectiva celui mai mare oraş al Transilvaniei, cu deschidere spre noi investiţii, spre valorificarea potenţialului şi a capitalului său uman, Clujul a fost şi este curtat de mari companii multinaţionale, cu impact puternic asupra economiei, ocupării forţei de muncă şi implicit asupra nivelului de trai. Existenţa la Cluj-Napoca a unei Camere de Comerţ şi Industrie cu tradiţie, fondată în anul 1851, a unui număr mare de întreprinderi mici şi mijlocii, considerate motorul economiei locale, precum şi a multor bănci, centre de afaceri şi universităţi, facilitează de asemenea creşterea economiei locale şi judeţene. Extinderea şi modernizarea aeroportului internaţional, dezvoltarea reţelei hoteliere şi a spaţiilor comerciale au deschis la rândul lor noi oportunităţi pentru turism şi mediul de afaceri. Racordată la ...

     
 
     
albumul Clujului  

IV. Ad gloriam universitatis

În anul 1581, principele Transilvaniei şi regele Poloniei Ştefan Báthory a înfiinţat la Cluj prima universitate din Transilvania. Prin sârguinţa preoţilor şi profesorilor iezuiţi, prin sprijinul financiar venit din partea principelui şi a Vaticanului, această unitate de învăţământ cu rang universitar a reuşit să susţină trei facultăţi: filosofie, drept şi teologie. Între studenţii acestei universităţi s-a numărat şi Nicolae Pătraşcu, fiul domnitorului Mihai Viteazul. De-a lungul vremii, Clujul universitar şi-a clă­dit reputaţia prin oameni de excepţie precum: János Bolyai, Victor Babeş, Emil Racoviţă, Sextil Puşcariu, Florian Ştefă­nes­cu-Goangă, Iuliu Haţieganu, Emil Isac, Alexandru Borza, Lucian Blaga, David Prodan şi atâţia alţii. Astăzi, Clujul are cinci universităţi de stat, grupate în cadrul Uniunii Universităţilor Clujene, ...

 
 
     
album foto Cluj  

V. Cluj-Napoca by night

Printr-o schimbare blândă de personalitate, impusă pe nesimţite de lăsarea serii, oraşul îşi leapădă în amurg lumina zilei, rumenindu-se alene sub lampioanele strălucitoare. Piaţa Unirii îşi inaugurează o noua scenă. Parcările sunt iarăşi pline. În faţa teatrului se adună lume, iar cluburile nopţii se deschid discret. Ungherele ascunse găzduiesc de-acum umbrele nopţii, dar bulevardele iluminate îşi poartă mândre trecătorii dintr-o piaţă într-alta. Înfierbântate sub umbrelele teraselor împovărate, grupuri de tineri împart poveşti năstruşnice şi bună dispoziţie, acompaniate de clipocitul fântânilor arteziene. În faptul serii, printre arbori întunecaţi, câţiva sportivi amatori şi romantici incurabili îşi dispută tacit aleile parcului central, chiar dacă, dinspre stadion, răzbat vuietele unor rockeri agitaţi într-un concert. ...

 
     
foto album Cluj  

VI. Necropola oraşului

În mod surprinzător pentru unii, dar pe deplin justificat pentru cei îndrăgostiţi de valorile universale, Cimitirul Hajongard, denumit oficial Cimitirul Central, este primul obiectiv clujean propus a face parte din patrimoniului UNESCO. Veritabil panteon al Transilvaniei, Hajongardul găzdueşte pentru eternitate personalităţi ilustre ale acestei provincii istorice, indiferent de etnie, apartenenţă religioasă sau politică. Uluitoarele monumente funerare ridicate aici, începând de la sfârşitul sec. al XVI-lea, de o excepţională valoare arhitectonică, artistică şi istorică, sunt în măsură să evoce din plin trecutul aşezării.

Urmare a epidemiei de ciumă din anul 1585 şi a umplerii vechilor cimitire medievale, s-a impus ...

 
 
 
 

VII. Convieţuiri interconfesionale

Diversitatea etnică şi culturală stratificată pe teritoriul Clujului de azi, începând din perioada administraţiei romane, a adus aici numeroase culte. Împământenite ori dispărute de-a lungul vremii, acestea au influenţat covârşitor viaţa locuitorilor şi parcursul istoric al aşezării.
Reprezentări mitologice diverse, aparţinând secolelor II-III, argumentează orientările religioase ale populaţiei napocense. Mai târziu, monumentele creştine din secolul IV sau cele „creştinate” la acea vreme, prin adăugarea unor simboluri consacrate, asemenea sarcofagului din str. Avram Iancu, atestă implementarea creştinismului pe teritoriul ....

         
 
         
album foto Cluj  

VIII. Construcţie şi reconstrucţie

Mai mult sau mai puţin vizibil, Clujul este un oraş aflat într-o permanentă transformare şi dezvoltare, chiar dacă vestigiile sale cochetează cu eternitatea. Fără prea mare efort, o simplă observaţie comparativă între imagini relevante de epocă şi fotografii similare de actualitate, evidenţiază dimensiunea acestui fenomen, adesea într-un mod şocant, nostalgic şi chiar amuzant. Dacă a doua parte a sec. al XX-lea a dat oraşului dimensiuni nebănuite, printr-o extindere rapidă înspre aşezările limitrofe, ultimul deceniu a impus aşezării noi standarde de calitate şi confort, importate din vestul Europei. Aşa se face că centrul istoric a intrat într-un proces de reabilitare şi reorganizare, focalizat pe bulevardul ...

         
 
         
albumul Clujului  

IX. Economia la piaţă

Un tumult pitoresc, multicolor şi energic, statornicit în câteva puncte ale oraşului, precum pieţele agroalimentare, cu extensii periodice ori conjuncturale şi în alte spaţii urbane consacrate, marchează o dimensiune vie a oraşului, o lume angajată pe termen lung într-o concurenţă înverşunată. Succesul micului producător şi comerciant, baricadat în spatele îmbietoarei sale tonete, atârnă de posibilităţile, nevoile, şi pretenţiile clientului. Pus faţă în faţă cu giganticele malluri şi supermarketuri, acesta şi-a însuşit noi strategii de piaţă, bazate pe evitarea confruntărilor directe. La celălalt capăt al târgului, încrezător în experienţa sa negustorească, colecţionarul şi comerciantul de vechituri şi antichităţi îşi poate clădi altfel de perspectivă, mizând pe sentimentele, cultura şi punga clientului „stăpân”, dar şi ...

 
     
Clujul in 12 dimensiuni  

X. Agrement

Pentru un oraş care se respectă, spaţiile verzi, parcurile de joacă pentru copii, locurile de agrement dedicate tuturor categoriilor de vârstă, apoi parcurile şi terenurile de sport cu dotări specifice, sunt indicativi ai calităţii vieţii locuitorilor săi. Din mulţimea locurilor de agrement în aer liber ale municipiului Cluj-Napoca, câteva se disting cu uşurinţă: dealul şi parcul Cetăţuia, cu o superbă panoramă asupra oraşului, celebra grădină botanică, un paradis al biodiversităţii plantelor, parcul Simion Bărnuţiu, monument istoric cu specific vienez, malul Someşului din cartierul Grigorescu, pădurea Făget şi pădurea Hoia alături de parcul etnografic (muzeul satului), zona lacului Gheorgheni cu noile sale piste pentru rolleri şi biciclişti, parcul Mercur din cartierul Gheorgheni şi binecunoscutul parc sportiv Iuliu ..

     
 
     
Clujul in 12 dimensiuni  

XI. Clujul în mişcare

Drept consecinţă a structurii sale etnice, a nivelului cultural şi parcursului său istoric, Clujul secolului XXI a plecat la drum cu o populaţie eterogenă, tolerantă şi cu o largă deschidere spre valorile universale. Puseurile răzleţe ultranaţionaliste, ivite pe parcurs, au fost pe rând izolate şi anihilate. Astăzi, oraşul caută să-şi apropie orizontul european spre care a pornit, adăugându-şi împlinirile recente şi noile planuri de acţiune. În aceste împrejurări, activarea spiritul civic şi a patriotismului local de tip european au devenit factori determinanţi în procesul de renaştere a oraşului şi implicit de racordare la sistemul universal de valori. Libertăţile câştigate în decembrie 1989, completate prin cele dobândite odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, accesul instantaneu la informaţii de ...

     
 
     
Clujul in 12 dimensiuni  

XII. Oraşul în oglindă

Pentru ochiul atent, sensibil şi deopotrivă pătimaş într-ale esteticii, bogăţia imagistică urbană, metamorfozată în oglinda apei, poate deveni cu uşurinţă o provocare. Jocul nesfârşit al imaginilor răsturnate, deformate, filtrate şi mixate adesea cu texturi bizare transpune realismul cotidian în insolite şi efemere tablouri impresioniste. Tuşe fluide pieptănate vertical, ori în arce concentrice, împletesc la nesfârşit tonurile de ocru şi albastru răsfrânte pe caldarâmul inundat, cu griurile translucide ale acestuia. Până şi cele mai prozaice înfăţişări ale străzii pot înfiripa astfel armonii şi ritmuri proprii unei simfonii plastice. Din dosul acestor ferestre, răstălmăcirea realităţii se lasă uşor antrenată de ritmul pieţei şi al fântânilor arteziene. Magia necontenitelor descoperiri tematice şi compoziţionale te ...

   
   
 
Follow

 

 
     
acasă editură fotografie artă film patrimoniu noutăţi servicii magazin referinţe contact
 
Nici o parte a acestui site nu poate fi reprodusă în mod electronic, prin fotocopiere sau prin orice alt mod, fără acordul scris, dat în prealabil de Proart 21. Producţie & Copyright © 2010 Proart 21
 
-